Nunta (Partea 1 – Pregatirea nuntii)

Au trecut doua saptamani (si doua zile) si am in sfarsit timp sa scriu despre cel mai mare eveniment din viata mea: nunta.

Ce pot/putem spune de pe acum e ca totul a fost PERFECT! Da, perfect! Suntem extrem de norocosi sa afirmam acest lucru! De obicei se gaseste cate o “matusa Ionela” care sa calce din greseala pe rochia miresei sau sa-i traga voalul, un “unchiu’ Vasilie” care vorbeste tare si prost, un “nepotul cel mic si neastamparat” care se impiedica de cabluri si intrerupe microfonul in cel mai nepotrivit moment, etc. E, uite ca la noi nu a existat asa ceva. Totul a mers perfect, de la inceput pana la sfarsit, exact cum planuisem. Bine inteles, acest lucru a fost posibil datorita multor persoane: Ani si Vili (care au fost pe faza de fiecare data cand ceva nu mergea chiar cum trebuie), Ioana si Bogdan (care au fost alaturi de noi de la inceput pana la sfarsit si ne-au oferit tot suportul – inclusiv batistele!), parintii (care s-au comportat – ambele familii – cu mult peste asteptarile noastre!), Vlad si Cristi (care s-au ocupat – cu toate ca le-am pus la dispozitie resursele necesare, oferite de Beni, pe ultima suta de metrii – de partea audio/video/online) si multi altii (imi cer scuze daca nu v-am specificat aici).

Voi incepe lunga (cred) mea “povestire” cu…

1) Pregatirea nuntii

A inceput cu mult timp inainte; cam cu 3 luni. Din experienta altora am invatat ca pregatirea nuntii nu trebuie lasata pe ultimul moment. La inceput Lacri nu era extrem de “cooperanta” (chiar acum imi spune “aveam impresia ca mai e muuult timp pana atunci…”) insa in timp roata s-a intors, ajungand ca ea sa rezolve – cum e in majoritatea cazurilor – mai multe decat mine. Initial Lacri si-a inchiriat o rochie de mireasa insa, dupa ce am aflat ca va fi purtata de inca 3-4 mirese, ne-am hotarat sa cumparam una. Zis si facut, in 48 de ore Lacri avea rochie de mireasa, cea mai frumoasa rochie posibila! Se pare ca voi exersa putina dictare deci…sa vedem ce zice Lacri (e mai simplu sa-mi dicteze ea…eu sigur as uita ceva…):

Accesoriile rochiei le-am cumparat pe rand. Legat de pantofi, ooooo luuuuna am cautat dupa ei, vroiam sa fie de mireasa! Diadema am gasit-o repede, mi-a placut din prima, e ceva aparut anul asta! Voalul l-am gasit foarte greu pt. ca nu am gasit initial nimic asa cum imi imaginam. Finally, inainte cu o saptamana si jumatate, mi l-au adus din Italia… Posetuta vroiam sa fie (Razva: din nou…) ceva mai special asa ca, dupa lungi cautari, am gasit-o inainte cu o saptamana. Haha, povestea cu cercul…cu trei zile inainte m-am hotarat ca imi trebuie unul mai mic. Altceva…nimic…cam atat… A, si coafeza! Mai scri si de coafeza? Asa, si p’aia am gasit-o cu o saptamana si jumatate inainte, la recomandarea lui Marci (multumim Marci, multumesc Mira – mi-ai facut parul exact asa cum mi-am imaginat!). Scriem si de manichiura? Na bine…manichiura si pedichiunrea le-am facut vineri (stateam ca pe ace!), in ultimul moment (Razva: da, ai mei deja ajunsesera si ne tot sunau “unde sunteti…mai stati? Hai ca e tarziu…!”). Atat…

Cam atat cu dictarea. Costumul meu l-am luat cu 3 saptamani inainte, dupa principiul “am vazut, mi-a placut, l-am luat”; la fel si cu pantofii, camasa, vesta si lavaliera. Nu am dat sume exorbitante insa nu ne-am zgarcit…doar o nunta avem in viata (si pt. asta doresc sa-i multumesc in mod special mamei mele care si-a pus la bataie toate resursele financiare disponibile)!

Am rezervat restaurantul cu o buna perioada de timp inainte (octombrie – noiembrie 2007) si recomand acest lucru tuturor celor care doresc sa se casatoreasca, nu de alta dar extrem de multe restaurante au rezervari facute si cu doi ani in avans! Noi am ales Restaurant / Hotel / Wellness Center “Apollo” din Sangiorgiu de Mures deoarece raportul pret/calitate e extrem de bun! Servirea e fost exemplara, vesela extrem de curata, mancarea exceptionala, si asta nu o spunem doar noi, o spun si invitatii care – mare minunte! – au fost multumiti! Zic “mare minune” deoarece intotdeauna se gaseste cate un “Gigi Contra” nemultumit, la care nu-i place meniul, nu-i place atmosfera, nu-i place locul in care a fost rugat sa se aseze…ma rog nu-i place ceva. Noi nu am avut asemenea “specimene” (sau cel putin nimeni nu s-a autosesizat) deci consider ca toata lumea a fost multumita. Revenind la restaurant, il recomand tuturor celor care dispun de un buget mediu si nu au mai mult de 220-230 de invitati.

Ca si metoda de transport am ales o limuzina alba, fiind una din dorintele lui Lacri. Eu vroiam caleasca insa…ce sa faci…te poti pune cu o mireasa…?

Aranjamentul restaurantului (scaunele, mesele, masa mirilor) a fost realizat de catre o firma de catering pe care o recomand din toate punctele de vedere – au fost seriosi, ieftini si au facut treaba foarte buna (imi scapa numele, daca e cineva interesat e rugat sa imi trimita un mesaj).

Aranjamentele florale (din biserica, restaurant, buchetele d-sorilor de onoare, etc) au fost facute de catre o matusa de-a mea (multumim Lavinia!) si au iesit superb!

Buchetul de mireasa a fost comandat cu 5 zile inainte (nu stim cum de am uitat de amanuntul acesta!) insa, mare minune, a iesit exact asa cum ne-am dorit (Lacri imi sopteste din dreapta “cum a vrut mireasa!”).

Tortul a fost facut de catre o firma de patiserie (Casa Dulce) care din pacate nu a respectat exact cerintele noastre (aici a fost un capitol mai “low-budget”). Totusi, trecand peste acest aspect, a avut un gust foarte bun, nuntasii ramanand pana la sfarsit ca sa-si termine felia.

Prajiturile (caserole cu prajituri, le-am dat nuntasilor la plecare) au fost cumparate de la Laboratorul Denisa si au fost destul de bune (din nou, raport calitate/pret extrem de bun!).

Fructele le-am ales cu 2 zile inaintea evenimentului, de la un depozit de fructe (din nou imi scapa numele) cu marfa extrem de buna si ieftina.

Fursecurile au fost cumparate de la magazinul Geadina, care la randul lor au facut comanda la o brutarie.

La finalul “capitolului”, insa nu in ultimul rand, trebuie sa specific faptul ca atat domnisorii de onoare (4 perechi), insotitorii (asa zisii “nasi”) si copilasii (care au aruncat petale la intrarea noastra in biserica) au fost “negociati in cuplu” in asa fel incat sa nu fie doar “ai mei” sau doar “ai tai”. Am dorit ca domnisorii de onoare sa fie imbracati in aceeasi “tema” (crem – aceasta a fost de altfel si “tema/culoarea nuntii”), ei respectand dorinta noastra (multumim!).

Cam atat pentru prima parte. Urmeaza “Partea 2 – Ultimele ore dinaintea nuntii”.

La Bucuresti

Zilele acestea sunt la Bucuresti pt. definitivarea unui portal (vizitatori estimati: 1000/zi in faza initiala). Proiectul trebuia terminat de ceva vreme insa…e cam greu sa faci un proiect de mari dimensiuni cand persoanele implicate sunt fiecare in alta parte a tarii. Acum mergem pe ideea de “Veni, vidi, vici“. Momentan am “veni” si “vidi”. Speram ca pana (maxim) joi vom “vici”

Pregatirile de nunta sunt aproape gata. Mai sunt cateva persoane care trebuie sa confirme prezenta (sau absenta) si…cam atat. Toata viata mi-am zis ca “eu nu voi lasa organizarea nuntii pe ultima suta de metrii”, lucru care s-a si intamplat, deci pot spune ca la capitolul acesta am “reusit”.

Trebuie sa stabilim ce flori vor fi la biserica si restaurant, trebuie sa gasesc un om care sa imi rezolve problema live-broadcasting-ului si…cam atat. Sunt sigur ca vor aparea multe alte lucruri marunte care ne vor umple programul insa “grosul” este facut.

Voi reveni cu detalii legate de proiectul la care lucram in momentul in care vom avea ceva “vizibil”.